Credincioșii ortodocși de rit vechi (rușii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii și sârbii din Banat) sărbătoresc astăzi Crăciunul. Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Christos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefațată de seara de Ajun, când copiii și tinerii îmbrăcați în costume tradiționale, având colaci legați cu ștergare înflorate, colindă pe la casele rudelor și prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea buna a Nașterii lui Isus. După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile se reunesc la o masa de post, denumită „Cina Sfântă", după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului. Pe masa din Ajunul Craciunului, ortodocșii de stil vechi pun aceleași bunătăți de post specifice Sărbătorilor. În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, zacuscă. În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruși lipoveni, armeni și sârbi. Separarea Bisericii Ortodoxe în Stil Vechi și Nou a avut loc în 1923, când la Constantinopol s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian. Singurul opozant al schimbării, mitropolitul Visarion Puiu, a fost exilat la Paris.
Obiceiuri și tradiții cu colinde
Masa de Crăciun a rușilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi holadeț (o piftie specială, care se servește cu hrean), lapșa (tăiței fierți în supă de pasăre), sărmaluțe în foi de viță-de-vie sau varză. Nu lipsește peștele, care se regășeste preparat în ciorbă de perișoare sau chifteluțe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colţunași cu brânză (vareniki) și alte specialitați rusești. Imediat după masă înc