Evoluția pozitivă a economiei și democrației Turciei e amenințată de reacţia guvernului la protestele îndreptate împotriva cabinetului Erdogan. Islamizarea statului nu e pe placul turcilor

Grecia a devenit, zilele trecute, prima țară fără televiziune publică, după ce guvernul a decis închiderea, pentru o perioadă, a instituției. Însă cele mai mari turbulențe vin din Turcia, unde manifestațiile stradale împrotriva actualei puteri durează de două săptămâni.

Evident, premierul turc Tayyip Erdogan dă vina, pentru proteste, pe puterile străine, pe media internațională și pe speculatorii de la bursă. A identificat inclusiv „câțiva“ străini care ar putea fi „agitatori“. Chiar și în secolul al XXI-lea este mai ușor să se dea vina pe „agenturile străine“ decât pe modul în care se conduce țara.

Protestatarii din centrul Instambulului și din celelalte orașe reclamă islamizarea statului turc prin noile legi ce urmează a fi adoptate. Limitarea vânzării și consumului de alcool sau interzicerea publicității băuturilor alcoolice în filme şi în emisiuni se numără printre măsurile acuzate de manifestatanți, iar decizia de a construi un mall în locul parcului Gezi a fost doar picătura care a umplu paharul.

Riscuri pentru economie

Peste 600 de demonstrații în 77 de provincii ale Turciei au ca rezultat, până acum, patru morți și peste cinci mii de răniți din confruntările cu poliția. Dar efectele nu se opresc doar la victime, ci amenință să destabilizeze și economia.

Pentru Egipt și Tunisia, „primăvara“ arabă este, în continuare, benefică în ceea ce privește democrația, dar pentru economie problemele se adâncesc. La doi ani de la revolte, ambele economii sunt în criză, cu investiții străine blocate și cu un turism în mare suferință. Analiștii eastimează că și Turcia ar putea trece printr-un proces asemănător dacă protestele nu se opresc. La fe