Ori de cate ori raman fara nimic de lucru, romanii din Coslada se aduna in locul pe care l-au numit "parcul romanilor", in speranta ca vreun patron vine si le da de munca. Se intampla sa treaca saptamani pana-i baga cineva in seama. Dar, in lipsa cunostintelor sau a anunturilor din ziare, romanii nu au alternativa decat sa stea la mana norocului... Corespondenta din Madrid, SpaniaFOTOREPORTAJ - Click pe imagine OF. Romanii se plang ca "angajatorii nu vor sa le faca contract. Daca vine un control, spun ca suntem in proba si scapa repede"
Ori de cate ori raman fara nimic de lucru, romanii din Coslada se aduna in locul pe care l-au numit "parcul romanilor", in speranta ca vreun patron vine si le da de munca. Se intampla sa treaca saptamani pana-i baga cineva in seama. Dar, in lipsa cunostintelor sau a anunturilor din ziare, romanii nu au alternativa decat sa stea la mana norocului...
E sapte dimineata si frigul, neobisnuit de intepator pentru clima Spaniei, ii face pe oamenii stransi laolalta sa se miste de pe un picior pe altul si sa-si traga mai bine caciulile pe urechi. Zeci de barbati, sa tot fie peste 50, s-au adunat in locul ce poarta de pe acum numele de "Piata romanilor". Spera ca astfel vor reusi sa nu se mai intoarca acasa, unde vor trandavi inca o zi, in vreme ce traiul este asigurat de nevestele lor care deretica de dimineata pana seara prin casele spaniolilor.
"PAPELES, PAPELES". Florin Budurea nici nu mai stie de cate ori a venit in piata, in cautare de lucru. Nu face nazuri la nici un fel de treaba, dar are pretentia sa i se plateasca dupa fiecare zi de munca. Caci, zice el, "multe tepe am mai luat. Lucram ca un sclav si cate 12 ore pe zi, pe santier, ca seara, cand veneam acasa, nu mi se vedeau decat ochii la cat praf era pe mine. Patronul se jura ca-mi da banii maine, ba maine ca mi-i da poimaine si tot asa o saptamana. Nici acu
