Faptul că am avut un an 2011 mai bun decât precedentul şi că am înregistrat creştere economică s-a văzut şi în evoluţia datoriei publice a României pe parcursul anului trecut. Faptul că veniturile bugetare au crescut ne-a ferit de pericolul de a lua bani din împrumutul stand-by pe care l-am încheiat acum aproximativ un an cu FMI şi Comisia Europeană.
Datoria publică a României s-a cifrat, la 31 decembrie 2011, la 222,77 miliarde lei, echivalent cu 39,6% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării, conform datelor operative publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), calculate potrivit metodologiei naţionale.
Pe parcursul anului trecut, datoria publică a ţării noastre a crescut cu 28,3 miliarde de lei, în condiţiile în care, la finele anului 2010, acest indicator se cifra la 194,46 miliarde de lei, echivalent cu 37,2% din PIB. Astfel, într-un an de zile, datoria publică a României, calculată ca procent din PIB, s-a adâncit cu numai 2,4 puncte procentuale.
Pentru comparaţie, în primii doi ani de criză, 2009 şi 2010, datoria publică aproape că s-a dublat, de la 21,6% din PIB la finele anului 2008 până la 37,2% din PIB, la sfârşitul lui 2010. Însă, în acea perioadă, BNR şi Guvernul au luat bani de la FMI şi de la Comisia Europeană pentru a asigura plăţile bugetului şi stabilitatea leului.
Datorii pe termen scurt
Din totalul datoriei publice, 94,4% o reprezintă cea guvernamentală, iar 5,6% le revin autorităţilor locale. Aproximativ jumătate din sumele împrumutate de autorităţile române, 48,1%, este în lei, 42,5% sunt în euro, 2,9% în dolari, 1,4% în yeni japonezi şi restul, de 5,2%, sunt în alte valute, mai arată datele MFP.
Structura datoriei publice pe tipuri de instrumente la 31 decembrie 2011 arată că cea mai mare parte a sumei, peste o treime din aceasta (36,2%), reprezintă îmrumuturi de stat. Obligaţiunile de stat reprezintă 24,1%, ce