Tumultul de pe pietele financiare internationale nu s-a sfarsit. Interventia neobisnuita a bancii centrale a SUA (Fed) de a diminua rata de scont (la care bancile comerciale vand efecte comerciale pentru a obtine lichiditate) intre sedintele lunare dovedeste ingrijorare mare fata de "griparea" creditului. Reducerea apetitului pentru risc si o inclinatie mai mare catre lichiditate explica de ce sunt preferate acum obligatiuni de stat fata de efecte comerciale (commercial paper). De aici a rezultat o scadere a randamentului la bonurile de tezaur pe trei luni ale SUA la 3% (de la 5% cu cateva luni in urma).

Sunt cativa factori cheie care au condus la situatia actuala. Unul priveste miscarea ciclica inerenta a economiei, in pofida unor tendinte de atenuare a amplitudinii fazelor ascendente si descendente. Altfel spus, faze de expansiune a creditului alterneaza cu faze de incetinire. Dar scaderea drastica a dobanzilor in SUA, dupa caderea bursiera de la finele deceniului trecut - un demers al Fed-ului, condus atunci de Alan Greenspan, de a evita panica pe pietele financiare - si dupa 11 septembrie 2001 a stimulat extraordinar creditarea. Aceasta din urma a avut loc pe fondul globalizarii pietelor financiare si al folosirii tot mai intense a inovatiilor financiare/ derivativelor. De exemplu, dupa estimari Bloomberg asa-numitele collateralized debt obligations (CDOs) au crescut de la 84 mld. $ in 2002 la peste 500 mld. $ in 2006, ca tranzactii in lume. Din pacate, aceasta evolutie a avut loc prin opacizarea pietelor financiare, ocultarea riscurilor asumate de investitori, credinta unora ca banii "ieftini" au devenit un dat. Inversarea tendintei in politica de dobanzi a Fed-ului, in sensul cresterii acestora, a modificat radical contextul, iar o veriga slaba - piata ipotecara - s-a incordat; de aici tensiunile s-au extins pe alte piete. In aceasta evolutie gasim or