O tomografie computerizată completă emite o doză de radiaţii aproape de limita permisă într-un an. Medicii avertizează că mai mult de două tomografii şi trei radiografii într-un an pot fi nocive.
Razele X sunt radiaţii electromagnetice care permit vizualizarea clară a organelor pentru diagnosticarea unor afecţiuni. Beneficiile medicale sunt incontestabile, însă, în cantitate mare, aceste raze pot altera ADN-ul, pot provoca afecţiuni ale pielii şi părului şi chiar cancer.
Mamografiile, mai "rele" decât radiografiile
Doza de radiaţii diferă de la investigaţie la investigaţie şi de la aparat la aparat. Radioscopiile, investigaţiile prin care se urmăreşte dinamica organelor cu ajutorul razelor X pe un ecran fluorescent, emit o cantitate mult mai mare decât tomografiile computerizate sau mamografiile, iar acestea din urmă emit mai multe radiaţii decât radiografiile. La rândul lor, radiografiile digitale iradiază corpul uman de câteva ori mai puţin decât cele clasice.
Unitatea de măsură pentru dozele de radiaţii care ajung în organism este miliesvertul (mSv). Doza de radiaţii nu trebuie să depăşească 20 de mSv pe an. În general, o radiografie pulmonară efectuată cu un aparat bun nu depăşeşte 0,6 mSv, echivalentul a 15 zile de iradiere naturală (din apă, aer, mâncare, sol sau organisme vii), o radiografie abdominală echivalează cu şase luni de iradiere naturală (5 mSv), o tomografie computerizată, cu 1-2 ani de iradiere naturală (poate ajunge la 15 mSv), iar o radioscopie este echivalentul a 50-150 de radiografii (poate ajunge la 30 mSV).
Medicul radiolog trebuie să monitorizeze atent doza de radiaţii. "Toate aparatele au, conform legii, dispozitive de măsurare a dozei de radiaţii. Medicul trebuie să întocmească un buletin de radiaţii pentru fiecare şi atunci când pacientul se prezintă pentru o nouă radiografie, să-i