Zvonuri care persistă de zeci de ani, spun că atunci când temperatura sare calul, meteorologii au interdicţie de la SRI să spună adevărul. Mai precis, ei au indicaţia să aproximeze valorile de temperatură în jurul cifrelor care pot linişti spiritele şi tempera agitaţia cauzată de excesul de căldură. Acest lucru este strâns legat de faptul că şi în legislaţia pre-decembristă, cât şi în cea post-decembristă se găsesc precizări legate de protecţia muncii şi de contracararea efectelor negative ale caniculei.

Iată-ne, însă, în faza în care Guvernul a adoptat recent un plan naţional de luptă împotriva caniculei - ca să-i spunem aşa. Planul a fost adoptat în urma presiunii tot mai mari a grupărilor civice în apărarea sănătăţii publice. Nu este o noutate că, anual, fiecare val de căldură mai duce pe lumea cealaltă un eşalon de vârstnici sau de cardiaci, care nu mai fac faţă încercării şi nici nu dispun de mijloacele de contracarare. Este celebru episodul produs în urmă cu câţiva ani în Franţa, când un val de căldură în urma căruia au decedat câteva mii de oameni a produs un mare scandal ce a pus sub semnul întrebării capacitatea guvernului de a proteja populaţia. S-a lăsat atunci cu demisia ministrului Sănătăţii şi cu o puternică presiune chiar asupra şefului statului, făcut responsabil de lipsă de reacţie.

Creşterea temperaturii globale a dus, de câţiva ani, România, în situaţia de a se confrunta cu o situaţie pentru care nu era pregătită. Nici climatizarea şi nici tratarea lucrătorilor cu apă minerală nu se dovedesc suficiente. Locuind în cutii de beton care se comportă ca nişte veritabili acumulatori, oamenii nu mai găsesc remediu împotriva temperaturii insuportabile. Ţările din zonele cu temperaturi obişnuite peste 35 de grade au operat modificări în timpul de activitate ale instituţiilor şi întreprinderilor, adoptându-se la un „orar” specific. Nici nu ştim î