Pe malul Prutului, la Oancea (Galaţi), oamenii privesc cu neîncredere aderarea la spaţiul Schengen şi statutul lor de viitori europeni sadea. „Europeni” în sărăcie cruntă, ei cred că, de fapt, noile reguli vor aşeza o nouă „cortină de fier” între ei şi rudele lor din Republica Moldova.
România se află pe ultima sută de metri înainte de aderarea la spaţiul Schengen, iar la nivel pur teoretic toţi paşii necesari pentru îndeplinirea acestui scop au fost parcurşi. Totuşi, până la a fi cu adevărat în Europa mai este, vorba unui sătean de pe malul românesc al Prutului, „de mâncat multă mămăligă”.
Oancea-ultima frontieră
Unul dintre punctele crtitice ale României, dîn perspectiva viitoarei aderări, este aşezarea gălăţeană Oancea. Comuna este situată pe frontiera cu Republica Moldova, fiind separată de ţara vecină de râul Prut şi un pod de 50 de metri lungime.
Apropierea de graniţă se simte încă de la vreo 20 de kilometri de comună. Patrulele Poliţiei de frontieră sunt din ce în ce mai des întâlnite, oamenii în uniformă opresc orice autoturism considerat suspect, iar partea dreaptă a şoselei este străjuită de un gard înalt de vreun metru şi jumătate, ruginit şi pe alocuri căzut.
„Generozitate” de stat: 2.000 de lei pe an
Poartă de intrare în Europa, dinspre Est, comuna Oancea se poate „lăuda” cu fondurile primite cu „generozitate” de la stat.
Dacă anul acesta, pentru întreţinerea zonei de trecere dintre cele două ţări, Primăria a primit „uriaşa” sumă de 6.000 de lei, de la anul, statul român nu va mai fi atât de „generos”, urmând să aloce numai 2.000 de lei.
Din aceşti bani, Primăria nu poate nici măcar vopsi podul care leagă România de Republica Moldova.
„E bătaie de joc. Mai bine, nu ne mai dădeau niciun ban. Măcar podul acela să-l repare din bani de la buget. Cât despre aderarea la
