Procurorii tribunalului internaţional al ONU pentru crimele de război au declarat, luni, că forţele croate au atacat civili şi le-au ars casele, în efortul de a deporta zeci de mii de sârbi, în timpul campaniei din 1995, prin care se urmărea recuperarea terenului pierdut în Războiul din Balcani.
Acuzaţiile de epurare etnică îl vizează pe generalul croat Ante Gotovina, care a condus campania cunoscută sub numele de Operaţiunea Furtuna, precum şi pe alţi doi generali, după cum transmite ziare.com. Ofensiva din 1995 este încă o sursă de neînţelegeri între Serbia şi Croaţia. Zagrebul comemorează acţiunea printr-o sărbătoare naţională, iar Belgradul o priveşte că una dintre cele mai mari crime împotriva sârbilor.
Procurorii spun că 324 de sârbi au fost ucişi, inclusiv bătrâni şi invalizi, mulţi executaţi prin împuşcare în cap. Procesul celor trei generali a început în martie 2008, iar până acum au fost audiaţi 145 de martori. Verdictul este aşteptat la sfârşitul acestui an, iar procurorii aşteaptă pedepse cuprinse între 17 şi 27 de închisoare pentru învinuiţi. Procurorii tribunalului internaţional al ONU pentru crimele de război au declarat, luni, că forţele croate au atacat civili şi le-au ars casele, în efortul de a deporta zeci de mii de sârbi, în timpul campaniei din 1995, prin care se urmărea recuperarea terenului pierdut în Războiul din Balcani.
Acuzaţiile de epurare etnică îl vizează pe generalul croat Ante Gotovina, care a condus campania cunoscută sub numele de Operaţiunea Furtuna, precum şi pe alţi doi generali, după cum transmite ziare.com. Ofensiva din 1995 este încă o sursă de neînţelegeri între Serbia şi Croaţia. Zagrebul comemorează acţiunea printr-o sărbătoare naţională, iar Belgradul o priveşte că una dintre cele mai mari crime împotriva sârbilor.
Procurorii spun că 324 de sârbi au fost ucişi, inclus
