Decizia presedintilor Estoniei si Lituaniei de a refuza invitatia adresata de Vladimir Putin pentru a participa la ceremoniile de la Moscova consacrate implinirii a 60 de ani de la victoria Germaniei Decizia presedintilor Estoniei si Lituaniei de a refuza invitatia adresata de Vladimir Putin pentru a participa la ceremoniile de la Moscova consacrate implinirii a 60 de ani de la victoria Germaniei naziste pune din nou in lumina controversele legate de imprejurarile dramatice care au dus la anexarea tarilor baltice de catre defuncta URSS. Asa cum s-a intamplat si cu raptul Basarabiei, ocuparea, in 1940, a acestor tari a succedat pactului secret Ribbentrop-Molotov, unde se stabilea o intelegere in acest sens. Or, Kremlinul respinge in continuare cererea acestor tari de a condamna pactul si consecintele sale nefaste. Mai mult, oficialitatile ruse sustin vechea teza sovietica, potrivit careia tarile baltice ar fi fost "eliberate" de sub tutela nazista in 1945 si ar fi acceptat, apoi, "de bunavoie", sa adere la URSS. De aceea, Estonia si Lituania au gasit de cuviinta sa nu dea curs invitatiei lui Putin, care doreste sa confere o amploare fara precedent festivitatilor programate pentru 9 mai, la Moscova. "Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial a coincis cu impunerea regimului totalitar sovietic in Estonia", a subliniat presedintele eston Arnold Ruutel, declarand ca, intr-o asemenea zi, "trebuie sa ramana alaturi de poporul sau". Omologul sau lituanian, Valdas Adamakus, a facut o declaratie similara, gestul celor doi presedinti gasind intelegere in capitalele europene, unde se face asociere, prin contrast, cu reconcilierea franco-germana. "Este ca si cum Germania ar fi crezut ca se poate reconcilia cu Franta, negand realitatea ocupatiei germane din 1940", afirma o personalitate vest-europeana sub protectia anonimatului. Mai putina intelegere gaseste, evident, gestul ce