Evoluţia leului este comparabilă cu cea a monedelor naţionale ale Cehiei, Poloniei şi Ungariei, ţări cu un curs flotant, cu excepţia faptului că Banca Naţională a României a încercat să evite variaţiile mari de curs, a declarat Isărescu.
"Leul s-a depreciat în condiţiile de piaţă, cu funcţionarea bună a pieţei valutare din România. S-a asemănat evoluţia cursului leu/euro cu cea a coroanei cehe, dar şi a zlotului polonez sau forintului ungar.(...)Evoluţia leului este comparabilă cu ce s-a întâmplat în cele trei ţări de referinţă cu un curs flotant, cu excepţia că BNR a încerca să evite variaţiile mari pe curs din cauza sensibilităţii acestui subiect în societatea românească", a spus Isărescu.
Acesta a mai adăugat că leul tinde să se deprecieze, după ce, în urmă cu un an, Banca Naţională a României (BNR) se "chinuia" să nu se aprecieze leul pentru a nu descuraja exporturile. "Acum, după un an, leul tinde să se ducă în partea cealaltă, spre 4,4 şi mai mult. Fundamentele interne nu s-au schimbat, dar mişcările de capital sunt evidente. În primăvara anului precedent începuseră din nou intrări de capital, în România şi în alte ţări din Europa răsăriteană. Din toamna acestui an, cu deosebire din poziţia băncilor comerciale mari europene, au loc ieşiri de capital", a spus guvernatorul BNR. Acesta a explicat că ieşirile de capital influenţează cursul, determină în mare măsură raportul cerere/ofertă pe piaţa valutară şi este sursă, aşa cum s-a văzut în cazul Poloniei, de mare volatilitate, a spus Isărescu.
Evoluţia leului este comparabilă cu cea a monedelor naţionale ale Cehiei, Poloniei şi Ungariei, ţări cu un curs flotant, cu excepţia faptului că Banca Naţională a României a încercat să evite variaţiile mari de curs, a declarat Isărescu.
"Leul s-a depreciat în condiţiile de piaţă, cu funcţionarea bună a pieţei valutare din România. S-a asemănat evolu