Vechi centru comercial si vamal, Slatina a cunoscut o dezvoltare alerta abia dupa infiintarea uzinei de aluminiu, in anii â60. Un oras crescut din alumina, bauxita, saruri de fluor, cocs si energie electrica, ingredientele necesare fabricarii aluminiului.
Resedinta judetului Olt, Slatina, este asezata pe terasele inalte din stanga Oltului si de pe valea Paraului Sopot, in zona de contact dintre Piemontul Getic si Campia Olteniei. Strajuita de Dealul Gradistea, vatra veche a Slatinei avea forma unui amfiteatru deschis spre Lunca Oltului. Ulterior, orasul s-a extins catre dealurile Caloianca, Livezilor si Viilor. Raspantia unor vechi drumuri comerciale, Slatina era punct de reper pe anumite cai de negot permanente, precum "drumul oilor", "drumul butilor" sau "drumul cerii", devenind targ si vama.
< DELIMITARE. Una din granitele care fac Slatina un oras inchis este chiar podul peste Olt
ISTORIE. Slatina pare sa fi aparut o data cu primele asezari omenesti din sudul tarii, iar denumirea sa, spun specialistii, ar fi de sorginte latina. Prima atestare documentara vine prin hrisovul domnesc emis de Vladislav I (Vlaicu), la 20 ianuarie 1368, prin care voievodul acorda privilegiul comercial negustorilor brasoveni. In timpul domniei lui Vlad Vintila (1532-1535) este emis un act care mentioneaza "cetatea de scaun Slatina". Mihai Viteazul ia masuri pentru restaurarea Manastirii Clocociov, de la Slatina. Orasul a trait din plin Revolutia de la 1821. Aici Tudor Vladimirescu s-a intalnit cu capetenia de haiduci Iancu Jianu.
INDUSTRIE SI COMERT. Pe langa specificul de centru agricol, dat de ocupatia de baza a oamenilor din zona, Slatina s-a dezvoltat si ca si centru comercial si mestesugaresc: in 1850 se infiinteaza o fabrica de bere, iar in 1881 apare un "ferestreu cu aburi" instalat in apropiere de Olt. Statistica industriala pe 1899-1900 mentioneaza stabi
