cafenele.

Raportul între micul şi marele Paris este de un restaurant la 2.000 de locuitori, comparativ cu unul pentru 300, arată studiile de piaţă. În ceea ce priveşte piaţa cafenelelor, aceasta este în stadiu de creştere. Majoritatea brandurilor importante, mai ales de fast-food, sunt deja prezente, mai ales în mallurile nou construite. Retailerii însă preferă să-şi deschidă localuri - în funcţie de specific, amenajare, clienţi potenţiali şi bucătărie - în zona ultracentrală sau măcar în zona semicentrală. Chiriile încă prohibitive de aici, precum şi problemele de ordin juridic ce decurg din cererile de revendicare nu încurajează dezvoltarea sectorului. Dacă pe străzile adiacente marilor bulevarde, cu o accesibilitate relativ uşoară, chiriile variază între 15 şi 30 de euro/mp/lună, într-o zonă ultracentrală, cum ar fi Piaţa Romană, chiria pe metru pătrat ajunge la 130 euro/lună, plus TVA. Or, spaţiile considerate optime, atât pentru restaurante, cât şi pentru cafenele, atât din punct de vedere al vadului, cât şi al potenţialului financiar al clienţilor, se află în zonele centrale - Dorobanţi, Piaţa Amzei-Ateneu, Piaţa Romană, centrul istoric, Piaţa Universităţii, Rosetti şi Unirii. În ceea ce priveşte bistrourile şi cafenelele, sunt preferate clădirile cu arhitectură deosebită, veche, cu vitrine generoase pentru a permite vizibilitate cât mai mare spre interior. Cafenelele apar mai des în spaţii on street, la parterul imobilelor de birouri, în malluri sau în galeriile comerciale. Cel mai greu e de găsit un spaţiu cu vitrină largă şi pe colţ, cu parcare în faţă. Restaurantele preferă spaţiile de tip vilă, cu arhitectură mai veche şi suprafeţe între 150 şi 400 metri pătraţi. "Oferta de spaţii comerciale pentru restaurante este şi aici destul de redusă, apărând dificultăţi legate de atitudinea proprietarilor, care preferă să închirieze imobilul la acelaşi preţ u