- 86 este plin şi la ora asta. M-am suit cu greu şi acum aştept într-un colţ să ajung acasă. Aştept şi ascult.
- Dacă nu te urcai cu rucsacul ăla în spate, puteam să ne suim şi noi! - îi reproşează un domn mai în etate unui băiat plinuţ din faţa lui.
- Păi, văd că v-aţi urcat...
- Şi ce-oi fi vrut, să rămîn pe jos numai ca să ai tu loc cu rucsacul tău?
- Te pomeneşti că n-ai loc de mine! - se înfurie tînărul. Eu vin de la facultate şi în sacul ăsta am cinci kile de cărţi, n-am unde să-l pun.
- Şi ce, crezi că eu m-am urcat de plăcere, aşa, ca să mă plimb cu troleibuzul? - se înfurie la rîndul său domnul cu pricina şi dă să-şi facă loc mai în faţa troleibuzului.
- Ce te'mpingi, dom'ne! - sare ca arsă o doamnă cu multe plase. Nu mai ai loc în tot troleibuzul? Trei ore am stat la piaţă şi mă dor picioarele!
- Cucoană, eu am muncit treizeci de ani, nu trei ore, şi nu vedeţi că tot n-am loc!?
- Doamnă, faceţi ceva - i se adresează, împăciuitor, băiatul dolofan unei doamne care se sprijină de geam - nu vedeţi că nu e loc?
- Doamna sprijinită de geam tace şi priveşte pe geam.
- Alo, doamna!... - insistă băiatul dolofan.
- Şi acum ce-ai vrea - intră în vorbă un tînăr sictirit - să ne dăm noi jos ca să vă urcaţi voi?
- Stăm la un stop. Cîteva minute e linişte. M-am făcut mic în colţul meu, ca să trec neobservat.
- O bătrînică în baston profită de ocazie, se scoală de pe scaun şi încearcă să-şi facă loc în faţă ca să coboare la următoarea:
- Scuzaţi, cobor la prima, scuzaţi, vă rog...
- Bine că nu te-ai sculat cu un sfert de oră înainte, ca să ne dăm toţi la o parte să-ţi facem ţie loc, să nu întîrzii! - se răsteşte la ea un bărbat în haină de piele jerpelită.
- Merg greu, sînt în baston... - se scuză bătrînica.
- Şi credeţi că dacă voi, ăştia, sînteţi în baston, trebuie ca noi să stăm dr