Zilele acestea despre Moldova a scris cine vrei şi cine nu vrei. În general despre Moldova se scrie mult în perioada alegerilor pentru că e pusă în acţiune maşinăria de propagandă dar şi în perioade „excepţionale” atnci când Basarabia face rating.
Preşedintele Băsescu a repornit maşinăria de metafore şi fumigene (pe larg am scris aici), iar Basarabia se pare că e o metaforă-fumigenă la îndemînă. Poate nu e întâmplător că în fruntea Mişcării Populare, partidul de buzunar al preşedintelui, este pus un tânăr basarabean, Eugen Tomac, proaspăt tranferat de la PDL.
Un ziar cu pretenţii mi-a cerut să scriu un eseu în care să explic „De ce beau moldovenii?”. Deci tot despre Republica Moldova. Totul a pornit de la un raport anual pentru alcool şi sănătate venit de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) . În acest raport, Moldova conduce detaşat cu un consum anual de 18. 22 litri de alcool pe cap de locuitor ceea ce este de trei ori mai mult decît media la nivel global. Imediat după R. M. în acest TOP se situează Republica Cehă (16:45 litri pe cap de locuitor), Ungaria (16.27), Rusia (15.76), Ucraina (15,6), Estonia (15:57), Andorra (15:48), România (15,3), Slovenia (15.19), Belarus (15.13) şi Marea Britanie (13:37).
E adevărat că una din preocupările mele este interpretarea politicului, a diverselor forme de organizare socială, de diviziune a muncii etc. prin intermediul alcoolului şi a altor forme de „deconectare”. De data asta însă mă abţin, nu voi vorbi despre acest subiect din simplu motiv că în acest moment dispunem de prea puţine date pentru a ne da cu părerea. În general, în România despre R.Moldova se ştiu foarte puţine lucruri iar numărul celor are au o competenţă cît de cît reală este infim. În general, despre cele două state (RO&RM) nu prea ştim multe lucruri şi dispunem de prea puţine date pentru a putea analiza coerent situaţia. Şi ar trebui
