SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Coada, la mai toate marile expoziţii de la Grand Palais, din Paris, numără sute de persoane, iar spre sfârşitul săptămânii chiar mii. În afară de faptul că poporul, care face coadă la cultură, e disciplinat şi nu forţează orânduiala, mai e un lucru interesant aici. Îţi trebuie însă ceva vreme ca să-ţi dai seama în ce chip e priveliştea interesantă.
SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Coada, la mai toate marile expoziţii de la Grand Palais, din Paris, numără sute de persoane, iar spre sfârşitul săptămânii chiar mii. În afară de faptul că poporul, care face coadă la cultură, e disciplinat şi nu forţează orânduiala, mai e un lucru interesant aici. Îţi trebuie însă ceva vreme ca să-ţi dai seama în ce chip e priveliştea interesantă.
Majoritatea covârşitoare o formează vârstnicii, cei mai mulţi turişti fiind pensionari plimbaţi cu autocarele prin capitalele Europei, ca să recupereze ca octogenari ce nu au putut să vadă şi să trăiască la douăzeci şi la treizeci de ani.
Subiectul e gingaş din orice parte l-ai aborda. Turismul acesta cultural e un mod profund stimabil de activizare a bătrâneţii. În acelaşi timp ridică o întrebare stânjenitoare: la cine merg oare toate marile evenimente artistice, pe cine fermentează ele spiritual?
A fost recuperat un public şi s-a pierdut altul. Tineretul se ţine la distanţă de tot ce înseamnă manifestare artistică tradiţională, indiferent de amploarea şi calitatea ei, iar agenţiile de turism profită din plin de disponibilităţile democratice ale vârstei a treia, concretizate şi financiar.
Un violonist român, care a avut şi înainte de 1990 contracte cu orchestre simfonice din Italia, cânta în vacanţe pe transatlantice, pentru americani avuţi şi bătrâni. El mi-a povestit lucruri şocante pentru ce ştiam eu pe atunci c-ar fi senectutea. Pe vapor, de