Buna Vestire sau Blagoveşteniile se sărbătoreşte în calendarul popular timp de trei zile, în perioada 24-26 martie. Se consideră că începând cu 25 martie, natura se trezeşte pe deplin la viaţă.
De altfel, gospodarii consideră că pământul este binecuvântat să dea rod, la fel cum Arhanghelul Gavriil a anunţat-o pe Fecioara Maria că va aduce pe lume un prunc care va izbăvi lumea de păcate.
Ritualuri de martie Sunt oprite însă toate activităţile, Blagoveştenia fiind o zi rânduită pentru îndeplinirea anumitor ritualuri. Spre exemplu, oamenii merg în livezi şi cercetează pomii, ameninţându-i cu toporul pe cei care nu dau semne să rodească. La fel procedează şi ciobanii, care se urcă de dimineaţă pe stogurile de fân şi gonesc cu toporul iarna ca să fie vreme potrivită pentru urcuşul pe munte al turmelor de oi. Albinele sunt lăsate să zboare printr-o potcoavă sau printr-un gâtlej de lup, ca să se întărească precum fierul şi să se întoarcă tefere la stupi. Se afumă gospodăriile, să se ţină departe toate dihăniile. Nu sunt uitate nici sufletele răposaţilor. "Se face un foc în curte, în faţa uşii, şi lângă el sunt puse pâine, sare, o cofă cu apă, ca să se încălzească îngerii, să mănânce şi să bea apă. Pâinea şi sarea sunt date apoi de pomană. (Simion Florea Marian - "Sărbătorile la români")
Corp sănătos Gospodarii sunt foarte atenţi să nu se îmbolnăvească în a treia zi a Blagoveşteniei, pentru a nu fi slăbiţi la trup tot anul. De asemenea, "Nu se sfădeşte nimeni cu nimeni, nici chiar copiii în casă nu se ocărăsc, nici nu se bat în acea zi, căci cine s-ar sfădi sau s-ar bate, peste tot anul numai se sfădeşte sau se bate." (Th. D. Speranţia - "Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti")
În a patra săptămână de post, femeile strâng ouăle din cuibare şi le numără, având grijă să nu se strice până la Paşte.