Jeffrey Franks, reprezentantul FMI în România, a declararat exclusiv pentru Jurnalul Naţional care sunt acestea. Franks a lucrat chiar în cadrul echipei de experţi care evalua economia sud-americană chiar cu puţină vreme înainte ca aceasta să ajungă în prăpastie.

Între asemănările dintre cele două ţări, Franks pune lupta cu inflaţia şi, parţial, argicultura, în vreme ce deosebirile sunt centralizarea economiei şi exporturile.

“De fapt cred că situaţiile sunt foarte diferite: voi veniţi dintr-o economie centralizată comunistă, Argentina nu a avut niciodată aşa ceva. Voi aţi avut probleme cu inflaţie foarte, foarte mare în timpul tranziţiei, dar Argentina s-a confruntat cu inflaţia de mai multe ori în istoria sa şi e foarte dificil. Bazele economiilor sunt foarte diferite, agricultura e foarte importantă în Argentina, exporturile sunt în principal produse agricole. Aici în România aveţi unele exporturi agricole şi mult potenţial dar exporturile sunt mai mult industriale”, ne-a spus Franks.

Întrebat dacă are vreun regret personal pentru ceea ce s-a întâmplat în Argentina, oficialul FMI spune că se informează despre situaţia ţării dar nu urmăreşte foarte îndeaproape. “Am lucrat în Argentina acum 15 ani, aşa că a trecut mult de atunci. Mă informez ce se întâmplă dar nu urmăresc foarte îndeaproape, aşa că nu pot spune foarte multe despre Argentina în aceste zile”, a spus Franks.

Criza din Argentina a început în 1999, suprapunându-se cu cea din Asia de Sud-Est, şi s-a terminat în 2003. Înaintea crizei, Argentina a cheltuit sume imense pe proiecte ce nu au generat nimic, cum ar fi Războiul cu Marea Britanie din Malvine şI preluarea de către stat a tuturor datoriilor private. De asemenea, avea o rată de schimb fixă, 1 dolar pentru 1 peso. În final, ţara a ajuns să aibă un deficit comercial de 400 de miliarde de dolari deoarece exporturile sale erau fo