Pe urmele puternicilor de maine isi subtitreaza Julia Friedrichs cartea „Permiteti: elita“, in care iluzia ca toti absolventii unor universitati private din Germania si SUA sunt realmente ceva deosebit este demontata pas cu pas. Autoarea germana de 30 de ani ancheteaza minutios sistemul paralel de educatie, de stat si privat, ultimul accesibil indeobste celor bogati si ridicat mai nou la rang de politica de stat. Concluzia sa e ca reabilitarea elitismului discrimineaza pe baza de portofel. O alta concluzie este ca nu tot ce straluceste e aur.

Julia Friedrichs s-a nascut in 1979 si a studiat jurnalismul la Dortmund. Dupa o perioada de voluntariat la Westdeutschen Rundfunk, ea a inceput sa lucreze ca jurnalista si autoare liber-profesionista. In prezent, ea colaboreaza cu redactiile WDR „die story“, „Echtzeit“ (in timp real) si „Aktuelle Dokumentation“ (documentare actuala).

In anul 2007, Friedrichs a primit pentru reportajele sale sociale premiul Axel-Springer dedicat tinerilor jurnalisti si un premiu promotional al fundatiei Ludwig-Erhard. Cartea sa „Gestatten: Elite“ (250 pag., ed. Wilhelm Heyne) a aparut in 2008 si este la a zecea reeditare. In luna mai 2009, cartea a aparut in format de buzunar si a urcat rapid pe lista de bestseller, a publicatiei Spiegel.

You`ll never live like common people„Nu vei trai niciodata ca oamenii de rand. Nu vei face niciodata ce fac ei, nu vei avea esecurile lor si nu vei simti niciodata ca viata iti scapa printe degete“ este motto-ul ales de Julia Friedrichs, din textul parodic al melodiei „Common people“, interpretata de formatia britanica Pulp.

In viata jurnalistei germane, elita a intrat „intr-un hotel grecesc de lux. Se numea Mario si avea aproape 30 de ani. Bea, vorbea si radea –concomitent. Fara pauza. Era lipsit de cusur, tupeist, triumfator“. Discutia cu Mario are loc in cadrul unei cr