Liviu Voinea, analist economic, vede în calculele MF legate de nivelul deficitului bugetar o consecinţă a eşecului cotei unice, din cauză că veniturile nu au crescut la nivelul scontat. "Dacă

Liviu Voinea, analist economic, vede în calculele MF legate de nivelul deficitului bugetar o consecinţă a eşecului cotei unice, din cauză că veniturile nu au crescut la nivelul scontat. "Dacă ar fi fost venituri suplimentare, nu ar fi fost nevoie de creşterea deficitului bugetar", spune Voinea, care atrage atenţia că sumele de ordinul miliardelor de euro aruncate pe piaţă în timp scurt nu au cum să nu influenţeze inflaţia, chiar dacă banii sunt cheltuiţi pe proiecte de infrastructură, a căror derulare presupune nu doar cheltuieli cu salariile angajaţilor, ci şi a celor cu importurile de echipamente. "În plus, proiectele de infrastructură durează câţiva ani. Unde ne vom duce cu deficitul, dacă în anul premergător integrării ajungem aproape de 3%?", se întreabă analistul economic. El aminteşte şi de necesitatea cofinanţării proiectelor europene, după integrare, ceea ce duce iar la creşterea deficitului bugetar. Potrivit tratatului de la Maastricht, ţările membre UE trebuie să înregistreze un deficit bugetar de sub 3% din PIB. Voinea apreciază că, în condiţiile creşterii inflaţiei, BNR va fi nevoită să apeleze la metode de restricţionare a creditării şi la sterilizarea surplusului monetar. "Cu siguranţă inflaţia va creşte, peste 7%", a concluzionat Voinea. De altfel, analiştii financiari au avertizat în repetate rânduri că ţinta de inflaţie pentru acest an va fi foarte greu de atins în condiţiile majorării deficitului bugetar la 2% şi a apreciat, în aceste condiţii, o majorare de 1-1,5% a inflaţiei. Pe termen mediu, creşterea tot mai mare a nivelului cheltuielilor faţă de venituri îi va costa pe contribuabili, care vor fi nevoiţi să onoreze impozite şi taxe mai mari.