Ani la rind, la Parchetul de pe linga Judecatoria Iasi s-a lucrat in ceata. Nimeni nu poate explica cum a fost posibila disparitia a aproape 200 de dosare in perioada 1994 -1998. 146 de dosare au fost gasite abia in vara anului trecut, dupa o ancheta comandata de prim-procurorul Emilian Eva, iar alte 21 n-au fost gasite nici la aceasta ora. Zeci de dosare penale aveau rechizitoriu de trimitere in judecata, dar n-au mai ajuns niciodata in instanta, facindu-i scapati pe infractori. O bilba de asemenea proportii in Justitie este fara precedent in Romania. Gasirea unui raspuns la tot ce s-a intimplat este, fara indoiala, obligatorie. Teza anarhiei Cum a fost posibil?, este intrebarea pe care orice cetatean de bun-simt si-o pune cind aude de o asemenea grozavenie. Sint posibile doar doua variante: neglijenta sau coruptie, una mai grava ca cealalta. Cei din interiorul Parchetului, de la grefiera pina la procurorul general, pun totul pe seama birocratiei si a volumului imens de munca, imbratisind deci varianta neglijentei. Iasul este unul din cele mai mari judete din tara, cu o populatie rurala de peste 50% si cu o rata a infractiunilor printre cele mai ridicate la nivel national. Prim-procurorul Parchetului de pe linga Judecatorie, Emilian Eva, si adjunctul sau, procurorul Daniel Ticau, spun ca numarul de dosare instrumentate anual a ajuns sa depaseasca puterea de munca a corpului de magistrati. Cifra dosarelor instrumentate anual de acest Parchet este de aproximativ 8.000-9.000, repartizate la 15 procurori. Astfel, fiecarui procuror ii revin de rezolvat intr-un an 533 de dosare; pe luna ar fi 44 de dosare, iar pe zi - 2 dosare. "In conditiile acestea nu se mai poate vorbi de act de justitie", a afirmant transant Daniel Ticau. "Momentul psihologic a fost anul 1995, cind numarul de plingeri depuse la Parchet a crescut uluitor, mentinindu-se apoi la 8-9 mii de dosare pe an.