Bătrânii din localitatea doljeană încă mai vorbesc despre minunile petrecute în urmă cu 75 de ani în poieniţa în care Domnul i s-a arătat ciobanului Petrache Lupu.
Comuna Maglavit este aşezată la doar patru kilometri de malul Dunării, în dreptul cotiturii pe care o face fl uviul înainte de a se îndrepta spre Calafat. Din Cetatea Banilor până în „comuna lui Petrache Lupu“, cum e cunoscută localitatea în toată Oltenia, nu faci mai mult de o oră de mers lejer cu maşina.
Pe Ion, nepotul lui Petrache Lupu, îl întâlnim pe „şuşeaua principală“. Nea Ion, cum îl cunosc vecinii, are 58 de ani, iar palmele îi sunt pline de bătături de la atâta muncă. „Am crescut lângă «ăl bătrân», încă mai mi-aduc aminte acele vremuri. Tot eu am avut grijă să îi mutăm mormântul lângă mănăstire, acolo unde a avut loc minunea, pentru că a fost una dintre ultimele lui dorinţe“, spune nea Ion.
Nea Ion, nepotul lui Petrache Lupu
Mintea îi e plină cu povestiri despre ciobanul surdomut care a făcut istorie strângând sute de mii de oameni într-o poieniţă aproape de malul Dunării, pentru a îndemna lumea la pocăinţă. „Eu m-am născut în 1952, când deja erau comuniştii la putere. Veneau oamenii cu miile aici, ca să fie vindecaţi de boli de către bunicul meu. Îi ascundeam în casă şi la vecini, să nu cumva să ne afle comuniştii, că pe atunci nu aveai voie să călătoreşti aşa. Prin câte am trecut...“, spune suspinând bărbatul.
Petrache Lupu în anii 1930
Vecinul său, Gheorghe Călin, îşi aminteşte la fel de bine atmosfera din anii ’40, când credincioşi din toată ţara veneau la Maglavit în pelerinaj. „Toţi lăsau bani ca să ajute la construirea bisericii şi a spitalului. Din sat până în poieniţa unde i s-a arătat Dumnezeu lui Petrache erau, din 50 în 50 de metri, grămezi de bani.Sute de kilograme de bani sau strâns atunci!“, îşi aminteşte băt
