Porţile vechi ale Timişoarei sunt expuse, de azi, pe hârtie fotografică, la Veneţia. Ele nu mai pot fi admirate în varianta lor reală, pentru că au devenit, între timp, marfă de contrabandă pentru comercianţii de antichităţi. Sursa: Adi Pîclișan Walther Konschitzky, un artist bănăţean stabilit în Germania, duce expoziţia „Porţile Timişoarei” („Le porte di Timişoara”), în sălile de la primul etaj al palatului Correr din Veneţia, din sediul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, în perioada 12-24 octombrie.
Artistul, a cărei temă preferată este varietatea patrimoniului istoric bănăţean, a publicat în 2005 o lucrare – catalog în care prezintă cele mai frumoase porţi de clădiri din Timişoara, fotografiate de-a lungul timpului. „Salvaţi porţile Timişoarei, staţi cu ochii pe ele, ca să nu dispară”, aşa a sunat manifestul de salvare a patrimoniului oraşului de pe Bega lansat de artist odată cu fotografiile.
Victime ale traficului ilegal
În ultimii ani multe porţi din Timişoara au dispărut fără urmă. Chiar şi autorităţile oraşului ştiu că unele dintre ele au luat calea Italiei, prin intermediul unor filiere care fac trafic cu opere de artă, iar despre altele se spune că ar fi ajuns în posesia unui misterios colecţionar local.
Este cazul porţii de alamă care străjuia pe vremuri palatul în care se găseşte acum Banca Italo- Romena. Clădirea de patromoniu decorată, în vremurile bune, cu o poartă splendidă, din alamă, lucrată la Budapesta în urmă cu peste 200 de ani, a fost vândută bacherilor italieni anii trecuţi. Ei au renovat-o exemplar însă i-au schimbat intrarea cu o „operă” în fier forjat a unui artist cvasianonim, Benetton.
„În zadar am făcut reclamaţie la poliţie”
Un alt exemplu vine din zona Iosefin, unde, splendida poartă din lemn sculptat cu decoraţiuni rarisime de feron