Era inevitabil ca România culturală să nu fie liniştită, după ce plagiatul lui Victor Ponta nu a avut nici o consecinţă politică şi directoratul lui Andrei Marga la ICR devine, la propriu, un delir. Scandalul din jurul prezenţei româneşti la Salonul de Carte de la Paris nu putea fi evitat. Iar cei care l-au generat nu sînt protestatarii. Sursa: CODRIN PRISECARU

Dimpotrivă, autorii care au refuzat să intre în caravana culturii oficiale nu au făcut decît să reacţioneze în numele decenţei civice şi onestităţii intelectuale. Pur şi simplu, oamenii au considerat că nu puteau merge la un prestigios eveniment cultural european în echipă cu Ponta şi Marga. Mă grăbesc să precizez că asta nu-i face pe autorii care acceptă acest parteneriat mai puţin valoroşi sau mai puţin oneşti. Nici vorbă. De altfel, dacă noul cuplu cultural Ponta - Marga ar fi fost mai puţin îmbîcsit politic, ar fi putut gestiona inteligent retragerile adresîndu-se nemulţumiţilor politicos şi subliniind numele importante care, totuşi, merg. Dar Ponta - Marga nu au nici o legătură cu literatura etalată la Paris şi cu fenomenul cultural românesc actual, în general. Creierul lor comun primeşte doar aerul încins din studiourile Antena 3 şi RTV. Prin urmare, reacţioneză ca atare. Pentru ei, Andrei Pleşu sau Mircea Cărtărescu sînt nişte adversari politici buni de tăvălit la emisiunea lui Gâdea.

Comunicatele de presă ale lui Andrei Marga nici nu merită să fie analizate în termeni logici şi civilizaţi. Sînt doar puseuri înveninate ale unui om cu minţile pierdute în anii din urmă prin studiourile lui Dan Voiculescu (turnătorul la securist trage), cu reperele vraişte şi cu simţul cultural complet distrus de frenetica patimă anti-Băsescu, care îl animă. Cum Andrei Marga nu contează prea mult în viitorul acestei ţări, e mai util să vorbesc despre unul care, vai!, contează al dracului de mult: Victor Ponta. @N