Cu zeci de ani în urmă, câmpurile din apropierea Bucureştiului erau valorificate la capacitate maximă, iar pe suprafaţa lor domneau culturile de grâu, ovăz sau floarea-soarelui. Sectorul Agricol Ilfov(S.A.I.), aşa cum se numeau terenurile din apropierea Capitalei, furniza tone întregi de cereale anual, spre deosebire de zilele noastre când în locul culturilor au răsărit construcţii.

Povestea Judeţului Ilfov a început în a doua jumătate a secolului al XV-lea, atunci când într-un hrisov domnesc se amintea de „Elhov“, urmând ca în jurul anului 1602 zona să devină cunoscută după numele pe care îl poartă şi astăzi şi care a fost menţinut până în 1981. În urmă cu mai bine de 30 de ani, zona s-a transformat în Sectorul Agricol Ilfov, acolo unde existau terenuri intens valorificate, urmând ca după aplicarea Legii 50 din 10 aprilie 1977 să treacă în categoria judeţelor.

Cum au „răsărit“ construcţii în locul culturilor?

Până în anul 1997, din Sectorul Agricol Ilfov făcea parte o suprafaţă mare pe care se cultivau cereale, în jur de 107.000 de hectare arabile, iar produsele obţinute ajungeau de cele mai multe ori în Capitală. Grâul, ovăzul sau floarea-soarelui se găseau aproape pe orice parcelă de pământ din apropierea Bucureştiului.

Uşor-uşor, în locul pământului pe care se cultivau cereale au „răsărit“ construcţii de tot felul, iar în acest moment în jur de 15.000 mii de firme se găsesc pe suprafaţa întregului judeţ. Interesul masiv pentru terenurile din judeţul Ilfov a început să apară după anul 2003, după cum povesteşte Radu Zilişteanu, expert imobiliar.

„Oamenii au început să îşi dorească să locuiască în afara oraşului, pentru că puteau să stea pe marginea lacului sau lângă pădure“ , precizează Zilişteanu, care adaugă că acesta a fost doar unul dintre numeroasele motive care au condus la popularea terenurilor din apropierea Capitalei.

Pe