Data de 20 octombrie marchează Ziua Mondială a Osteoporozei. În perioada 18–20 a lunii, la Bucureşti se organizează evenimente dedicate medicilor, pacienţilor şi opiniei publice, menite să crească gradul de informare privind această afecţiune. „Viaţa medicală“ este partener al evenimentului şi a stat de vorbă cu unul dintre specialiştii implicaţi, prof. dr. Cătălina Poiană, şeful secţiei de Endocrinologie a Institutului Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon“ şi coordonatorul programului naţional „Bone Academy“. – Doamna profesor, unde ne aflăm în acest moment în domeniul osteoporozei? – Osteoporoza rămâne o boală de departe subdiagnosticată şi subtratată şi, indiferent de cât de mult s-a făcut pe acest tărâm, sunt încă foarte multe lucruri pe care trebuie să le facem. Am observat că în fiecare domeniu, indiferent de cât facem noi, cei care vrem să asigurăm sănătatea populaţiei, lucrurile sunt împinse înainte, de foarte multe ori, şi de industria farmaceutică, cu un foarte mare interes în domeniu. Referitor la menopauză, a fost un boom la un moment dat când se considera că hormonii sunt elixirul tinereţii veşnice, dar când s-a constatat că terapia hormonală de substituţie are foarte multe reacţii adverse, a scăzut destul de mult interesul pentru menopauză şi a crescut mult interesul pentru osteoporoză. Şi de aceea trebuie să fim foarte obiectivi când analizăm unele lucruri. Într-adevăr, osteoporoza reprezintă o problemă de sănătate publică, peste 200 de milioane de oameni suferă la ora asta de osteoporoză. E o boală care invalidează şi ştim cu toţii că este cea mai frecventă boală metabolică osoasă: scade rezistenţa osului, scade pe de o parte masa osoasă şi pe de altă parte – calitatea osului, modificându-i microarhitectonica şi fragilizându-l. Şi, pentru că rămâne asimptomatică până când apar complicaţiile ei, fracturile, pacienţii trebuie sensibilizaţi.