În 1993, România a pornit o amplă campanie de transformare a Sarmizegetusei Regia într-o uriaşă rezervaţie arheologică. Un studiu comandat de Guvern a evidenţiat faptul că sub ceea ce e acum cunoscut drept capitala dacilor există un oraş străvechi imens, întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri pătraţi. În 1993, România a pornit o amplă campanie de transformare a Sarmizegetusei Regia într-o uriaşă rezervaţie arheologică. Un studiu comandat de Guvern a evidenţiat faptul că sub ceea ce e acum cunoscut drept capitala dacilor există un oraş străvechi imens, întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri pătraţi.

La studiile multidisciplinare au participat specialişti din toate domeniile, de la hidrologie la magnetometrie. Cu ajutorul unor aparaturi performante, care radiografiază obiectele existente sub pământ, s-au putut găsi toate zidurile antice nedecopertate, încă necunoscute, din zona Grădiştei, adică tot ce se află sub cetăţile dacice pe care le ştim, şi din zonele adiacente. Cu ajutorul unui specialist în topografie militară, regretatul general Vasile Dragomir, s-au realizat hărţile oraşului subteran de la Sarmizegetusa Regia. “Concluzia noastră a fost că Sarmizegetusa a fost un complex militaro-civil care se întindea pe o suprafaţă comparabilă cu cea a Bucureştiului actual. În multe zone există situri supra-puse, iar construcţiile de bază sunt foarte vechi, anterioare dacilor”, ne-a spus Vasile Rudan, unul din membrii echipei multidisciplinare.

Au făcut un proiect de lege

Din entuziasmul oficialităţilor privind aceste date excepţionale primite la Guvern a rezultat, în 1995, un proiect de lege pentru transformarea zonei într-un mare parc arheologic. Proiectul, care are acum 17 ani - practic cel mai vechi din Parlament - nu a fost votat niciodată. În câţiva ani, iniţiativa a fost uitată, iar parlamentarii nu au mai catadicsit să se aplece asu