Statistica a anunţat ieri o inflaţie de 0,55% pe luna octombrie în România. Întrebările sunt cum poate fi stăvilit intern valul inflaţionist mondial dar şi cât pot câştiga agricultorii români din majorarea preţurilor externe.
Preţurile materiilor prime au urmat un trend puternic ascendent pe plan internaţional în acest an, iar efectul pentru România este din ce în ce mai puternic, chiar lăsând la o parte majorarea TVA.
Institutul de Statistică a anunţat ieri o inflaţie lunară pe octombrie de 0,55%, ceea ce explică nervozitatea de săptămâna trecută a oficialilor BNR despre discuţiile privind evoluţia preţurilor.
Creşterea înaltă din economiile emergente, mari consumatoare de resurse, dar şi injecţiile de sute de miliarde de dolari ale Rezervelor Federale sunt enumerate printre cauzele unui nou posibil boom al preţurilor la materiile prime - alimentare sau non-alimentare - , după cel din 2008, care a fost dezumflat de marea criză financiară.
În 2010 s-a scumpit întâi grâul. A venit rândul celorlalte cereale să se scumpească, apoi al metalelor de bază şi apoi al produselor din carne.
Avansul preţurilor nu pare să se oprească însă aici, potrivit previziunilor analiştilor internaţionali. Anul viitor evoluţia preţurilor materiilor prime ar putea deveni principalul motiv de îngrijorare pentru autorităţi, în condiţiile în care preţul grâului s-ar putea dubla, scriu publicaţii de business de prestigiu din străinătate. Wall Street Journal şi Financial Times vorbesc despre noi valori record ale preţurilor materiilor prime în viitorul apropiat.
De la începutul anului preţul grâului a crescut cu 31,5%, iar cel al porumbului cu 48% pe bursele străine. Recolta slabă a cerealelor a dat naştere unor speculaţii potrivit cărora este posibilă o criză a alimentelor.
Întrebarea este
