Trei barbati inarmati l-au rapit, ieri, din locuinta sa din vestul Bagdadului pe cetateanul francez Bernard Planche, un inginer care lucra la una dintre statiile de epurare a apei ale capitalei irakiene, a informat Associated Press. Un politist irakian a deschis focul asupra grupului de rapitori, dar acestia au reusit sa fuga. La domiciliul lui Planche au fost descoperite ulterior urme de sange, a informat Reuters. Rapirea lui Bernard Planche marcheaza o recrudescenta a practicii rapirilor de straini in Irak. Este pentru a treia oara in zece zile cand cetateni occidentali sunt rapiti in Irak. Pe 25 noiembrie a fost rapit arheologul german Susanne Osthoff, iar a doua zi - patru activisti pacifisti crestini din Canada, Marea Britanie si Statele Unite. In cazul Susannei Orthoff, rapitorii au revendicat guvernului german sa intrerupa orice legatura cu guvernul de la Bagdad, in vreme ce rapitorii celor patru au solicitat eliberarea tuturor prizonierilor aflati in custodie irakiana sau americana in Irak. In ambele cazuri, pedeapsa pentru nesatisfacerea cererilor este moartea. Rapitorii lui Bernard Planche nu au facut inca nici o revendicare. La ce servesc luarile de ostatici? Revista germana "Der Spiegel" a publicat fragmente dintr-un "Manual al rapitorului Al Qaeda" care circula pe Internet pe site-urile islamiste, redactat de Abdul Aziz al-Muqrin, fostul lider Al Qaeda din Arabia Saudita, ucis intre timp. Potrivit acestui document, rapirile sunt un lucru bun daca servesc scopurile politice sau financiare ale Al Qaeda, ori daca atrag atentia opiniei publice internationale asupra unei probleme politice. Rapirea este definita de al-Muqrin drept "arestarea unei persoane sau a mai multora din tabara oponenta". Scopurile unei rapiri "ca la carte" trebuie sa fie: 1. Sa forteze guvernul (tarii unde se produce rapirea - n.n. si urm.) sau tabara oponenta sa indeplineasca o s