La întâlnirile mele cu cititorii, mulţi mă întreabă de ce în proza românească de azi nu se regăsesc decât rareori problemele care ne frământă, de ce scriitorii noştri nu propun eroi pe care să-i simtă aproape, ca pe nişte contemporani. Tuturor celor care mi-au pus astfel de întrebări le recomand noul roman al lui Stelian Ţurlea, „Te voi răpi la noapte!”.
Închipuiţi-vă într-un carusel care nu se mai opreşte, deşi simţiţi nevoia să vă mai daţi jos din când în când, pentru a vă mai potoli bătăile inimii, dorind însă imperios de a urca din nou în el. Aceasta e senzaţia pe care o simţi la lectura prozei lui Stelian Ţurlea.
De la primele sale pagini te laşi sedus de mulţimea întâmplărilor prin care trece eroina cărţii, ziarista Ileana Caragea, cunoscută deja fanilor acestui autor din „Arunc-o pe soră-mea din tren”. Smulsă din confortul aparent al unor investigaţii de rutină efectuate pe plaiurile autohtone, ea se pomeneşte în vârtejul ameţitor al unor evenimente halucinante din spaţiul hispanic. Ca un detectiv cu vechi ştate de serviciu, tânăra jurnalistă face o anchetă laborioasă, întrebând, în dreapta şi în stânga, despre o fată care a dispărut în mod misterios în Spania. Dar ceea ce părea o simplă căutare a unei persoane căreia fratele ei, un bogat om de afaceri, nu-i dădea de urmă, se dovedeşte a fi un prilej de a deconspira multe din acţiunile lumii interlope, de la noi şi din alte părţi.
Desigur, cercetările sale nu trec neobservate şi Ileana Caragea este ameninţată, bătută, sechestrată. Îndrăgostită de profesia sa, ea nu se descurajează şi nu renunţă la aflarea adevărului. Isteaţa jurnalistă reuşeşte să descâlcească enigmele cu care se confruntă fiindcă este sprijinită de aliaţi oneşti şi influenţi precum comisarul Oscar Delavilla, sau memorabila Tatarabuela, o bătrână de o sută de ani, conducătoare aprigă şi ageră a un