Creditul ipotecar acordat în euro reprezintă pentru România o bombă cu efect întârziat, pentru că "euroizarea" creează condiţiile unui consiliu monetar şi pune banca centrală în imposibilitatea de a-şi aplica politica monetară, afirmă directorul general al ING Bank România, Mişu Negriţoiu.
" Creditul ipotecar în euro este po bombă cu efect întârziat (... ) Acest portofoliu existent de credite ipotecare în euro, de 7-8 miliarde, această problemă de facto te face să te comporţi ca un consiliu monetar (...) este un comportament aproape similar currency board, dar am văzut că este numit de presa internaţională shadow euro, bazat pe un portofoliu existent", a spus Negriţoiu, la conferinţa Romanian Financial Forum organizată de Mediafax împreună cu Banca Naţională a României.
Şeful ING România apreciază că finanţările în euro sunt produse atipice pentru o economie locală, emergentă, care pot crea distorsiuni majore, fiind originate ca obligaţii în euro pe baza unor venituri în lei.
"Este bombă cu efect întârziat pentru că nu poţi să-ţi aplici politicile monetare într-o piaţă dominată de euro, este o piaţă off-shore, care scapă autorităţilor, nepredictibilă, neguvernabilă. N-ai cum să pretinzi să guvernezi şi să influenţezi ceva în ţara ta când e vorba de ceva ce n-ai originat", a spus Negriţoiu.
Directorul ING România apreciază că "euroizarea" este în preznt cea mai mare problemă a României, punctând că firmele locale sunt îndatorate excesiv în valută..
"Riscul de credit şi riscul valutar sunt importante. În mediu bancar există această preocupare şi de aceea creditele se dau acum cum se dau", a mai spus Negriţoiu.
Creditul ipotecar acordat în euro reprezintă pentru România o bombă cu efect întârziat, pentru că "euroizarea" creează condiţiile unui consiliu monetar şi pune banca centrală în imposibilitatea de a-şi aplica politica monetară,
