Edilii locali din zona unde Ministerul Mediului doreşte înfiinţarea Parcului Naţional Ciucaş se opun acestui proiect. Planul a fost pus în discuţie încă din 2005, dar până acum nu a
Edilii locali din zona unde Ministerul Mediului doreşte înfiinţarea Parcului Naţional Ciucaş se opun acestui proiect.
Planul a fost pus în discuţie încă din 2005, dar până acum nu a fost pus în practică. La dezbaterea publică de ieri, de la Braşov, edilii din Tărlungeni şi Vama Buzăului s-au opus, din nou, făţiş.
Primarii au un motiv foarte clar: arborii de pe câteva mii de hectare, din exploatarea cărora se rotunjesc veniturile la bugetul local. Într-un parc natural nu se poate face turism anapoda şi nici nu pot fi amenajate pârtii de schi, iar la Tărlungeni tocmai a fost aprobat un proiect prin care se va construi o adevărată staţiune montană, cu hoteluri, pârtii de schi, instalaţii de transport pe cablu etc.
Ciucaşul are 22 de habitate de interes comunitar: păduri virgine pe 22% din teritoriu şi chiar o adevărată minune, o zonă subpolară, de tundră boreală, asemănătoare celei din apropierea Cercului Polar de Nord. Un alt motiv pentru care zona Ciucaş trebuie declarată parc naţional este existenţa a şase habitate, menţionate şi în Tratatul de Aderare. În acest areal, "flora numără peste 1.200 de specii şi 1.738 de specii de faună.
Sunt 26 de specii de fluturi unicat în România, peste 1.200 de specii de ciuperci. Vorbim despre o adevărată bogăţie ascunsă în Ciucaş", a precizat cercetătorul desemnat drept coordonator al acestui proiect, Cristian Stoiculescu. Pentru Parcul Naţional Ciucaş, studiul a fost realizat de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti, în colaborare cu APM Braşov şi Prahova, beneficiarul studiului fiind Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva. (Sebastian Dan)