Cum functioneaza politica locala la romani? Foarte simplu, cam cum functiona in SUA la 1870, in Nigeria sau in Mexic anul trecut.
Mai intai, resursele. Cele lichide. Statul strange impozite si taxe. Fiind vorba de o tara comunista, le strange cu destul succes, lumea e in general disciplinata, structurile exista. Mai exista si fondurile lichide, Uniunea Europeana da credite SAPARD pentru agricultori sau fonduri PHARE pentru firme mici si mijlocii, nerambursabile. De la centru, banii acestia ajung la consiliile judetene datorita descentralizarii fiscale. Conform legii, ar trebui mai departe sa mearga in orase si comune pe formule clare, care ar functiona identic, oricine ar fi la putere. Pe urma, resursele de alt tip. Foste companii de stat in patrimoniul local, terenuri, autobuze, porturi, vami. Toate au fost ale poporului. Acum alesii poporului au puterea sa hotarasca ce fac cu ele. si, bineinteles, sfera virtuala. Aprobari si parteneriate public-privat. Ultima gaselnita de a pretinde ca pielea de bou e, de fapt, tot boul.
Acolo unde sunt resurse intreprinzatorii nu pot lipsi. Ei sunt politicienii locali, care au puterea, fara a avea dreptul, la tot acest patrimoniu si pot influenta cine ia din el o felie mai consistenta si cine se alege doar cu frisca de pe tort. Cum tara devine o democratie si nimeni nu e vesnic la putere, nici unul dintre ei nu poate hotari singur. Ca atare, apar aliante si negocieri: azi noi, maine voi, vedem cum facem. Toata lumea trebuie sa traiasca.
Pe urma, avem legea. Ca statul e si el aparat, in principiu, de cineva. Adesea, legea locala e judecatorul cu care sefii de partide merg la un pocher sau la pescuit. Procurorul a fost numit de la centru si e tanar, lui i se da a intelege altfel. Vrei sa te eternizezi aici la noi? Lasa ca vorbim noi cu cine trebuie si te duci inapoi acasa! Dar partea asta nu e fara f