Plasma romaneasca are, de cativa ani incoace, o soarta mai vitrega decat ar merita. Anul trecut, din sangele recoltat in perioada 1996-1998, se separasera peste 5 tone de plasma, astfel incat Ministerul Sanatatii trebuia sa decida ce va face cu aceasta cantitate. S-a hotarat, pana la urma, sa se organizeze o licitatie internationala in urma careia castigatorul sa preia plasma, sa o prelucreze (fractioneze) si sa obtina din ea compusi derivati, extrem de utili spitalelor romanesti. Zis si facut.
Plasma romaneasca are, de cativa ani incoace, o soarta mai vitrega decat ar merita. Anul trecut, din sangele recoltat in perioada 1996-1998, se separasera peste 5 tone de plasma, astfel incat Ministerul Sanatatii trebuia sa decida ce va face cu aceasta cantitate. S-a hotarat, pana la urma, sa se organizeze o licitatie internationala in urma careia castigatorul sa preia plasma, sa o prelucreze (fractioneze) si sa obtina din ea compusi derivati, extrem de utili spitalelor romanesti. Zis si facut. In luna noiembrie a anului 1998, la sediul Institutului National de Hematologie Transfuzionala (INHT), Ministerul Sanatatii a organizat si coordonat o licitatie, la care au participat firmele Med Comp (reprezentand firma germana Centeon) si Dahche (reprezentand firma italiana ISI).
Presedintele comisiei de licitatie, Sebastian Nicolau (director la Ministerul Sanatatii) ne-a declarat ca a fost numit in aceasta calitate impotriva vointei sale (!). Motivul opozitiei sale il constituia teama de a nu intra in vartejul suspiciunilor ce inconjoara, traditional, asemenea proceduri.
Vrand-nevrand, domnul Nicolau a prezidat aceasta licitatie, dar nu ne-a putut spune mai nimic, nici despre desfasurarea propriu-zisa, nici despre cursul ulterior al evenimentelor, trimitandu-ne la detinatorul plasmei, INHT. La randul sau, INHT ne-a retrimis la Ministerul Sanatatii,