După creşterea costului de finanţare a Greciei la maximul ultimilor 11 ani, miniştrii Finanţelor din zona euro au anunţat, duminică, că vor oferi în acest an un total de până la 30 de miliarde de euro, sub forma unor împrumuturi pe trei ani la o dobândă de 5%. Alte 15 miliarde euro ar urma să vină de la FMI, potrivit Mediafax.
Dobânda oferită de statele zonei euro este cu aproape două puncte procentuale mai reduse decât costul de finanţare cerut în prezent de investitorii din piaţă, de 6,98%.
"Este o sumă uriaşă. Este mai mult decât o bazooka (lansator de rachete antitanc - n.r.). Au ajuns la abordarea nucleară a problemei Greciei", comentează Stephen Jen, fost economist FMI şi actual director executiv la BlueGold Capital Management LLP Londra.
Confruntate cu cel mai dur test al monedei euro de la debutul său din 1999, cele 16 guverne din zona euro au reuşit să ocolească reglementările UE care interzic bailout-ul (ajutorul de urgenţă) al statelor aflate în pragul colapsului financiar-fiscal, pentru a preveni extinderea problemelor Greciei către alte ţări europene şi pentru a reduce la tăcere vocile care pun la îndoială viabilitatea monedei unice.
Germania a abandonat solicitarea vehementă exprimată anterior ca Grecia să plătească, pentru orice pachet de ajutor extern, aceleaşi dobânzi ca cele percepute pe pieţele financiare.
Euro s-a apreciat luni cu 0,9% pe piaţa de la Tokyo, la 1,3617 dolari pe unitate, după ce a urcat cu 1% vineri. Moneda unică a pierdut 5,7% în rapot cu dolarul de la începutul acestui an, din cauza temerilor privind situaţia din Grecia, dar şi ca urmare a neînţelegerilor dintre liderii UE privind modul în care ar trebui abordată problema.
Cu pachetul de ajutor extern pregătit, decizia Greciei de a apela sau nu la această soluţie depinde de reacţia investitorilor, adică de evoluţia randamentului cerut de piaţă pe
