O apreciere prea bruscă a monedei naţionale generează anumite costuri, unul dintre cele mai mari dintre ele fiind pierderea competitivităţii, a subliniat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia primirii din partea Universităţii Transilvania, din Braşov, a titlului de doctor honoris causa.
"Experienţa arată că atât aprecierea abruptă cât şi importul inflaţiei generează costuri. Nicio economie emergentă nu îşi permite să neglijeze unul dintre cele două costuri (erodarea competitivităţii şi creşterea inflaţiei)", a precizat guvernatorul în disertaţia ţinută la Universitatea Transilvania vineri după-amiază. O monedă naţională care se apreciază prea repede reduce avantajul valutar al companiilor locale. O depreciere prea bruscă, mai ales în cazul unui stat dependent de importuri, se traduce însă în inflaţie, prin scumpirea importurilor.
"Provocarea constă în evaluarea corectă a acestora şi concentrarea atenţiei (tradusă într-un set de măsuri de politică) asupra indifcatorului cu costurile asociate cele mai mari", a continuat Isărescu.
Guvernatorul BNR a răspuns, indirect, celor care se aşteaptă ca leul să continue să se aprecieze puternic şi în continuare. "S-ar putea ca tolerarea unei aprecieri care să ajute inflaţia să nu fie posibilă din perspectiva riscurilor generate la nivelul bilanţurilor sectorului privat", a subliniat guvernatorul băncii centrale.
Disertaţia, intitulată "Managementul intrărilor de capital într/un cadru macroeconomic cu anticipaţii inflaţioniste" poate fi descărcată de aici.
BNR, acuzată că a sprijinit leul pentru a tempera inflaţia prin curs
În ultimele două luni moneda naţională s-a apreciat de la un curs mediu de circa 4,25 lei pentru un euro până la o cotaţie medie de circa 4,1 lei pentru un euro. Unii economişti au declarat că aprecierea a fost susţinută mai mult de BNR şi mai pu