2007 a fost un an omagial pentru Nicolae Grigorescu - s-a implinit un secol de la moartea celui mai reprezentativ pictor al traditiei romanesti - dar si anul unui paradox pe piata de arta: Grigorescu nu mai este lider de piata si a devenit un artist interesant la licitatii doar prin desene, un gen refuzat in anii trecuti.
Lider ani de-a randul pe piata de arta, Grigorescu a intrat in declin tocmai in anul omagierii sale. Pe piata de arta au fost scoase la vanzare doar doua picturi. In schimb au avut un succes neasteptat desenele, schitele si crochiurile care pana acum erau foarte rar puse pe simeze si de obicei ocolite de cei care licitau.
Grigorescu este si pictorul cu cele mai multe falsuri cunoscute. Dupa contabilitatea criticilor de arta, el ar fi lasat aproximativ 4.000 de picturi si lucrari de grafica. Pana in 1990, cand exista o anume monitorizare a patrimoniului artistic, erau cunoscute peste 1.000 de falsuri. Iar in ultimii 17 ani, piata de arta s-a dezvoltat deopotriva cu apetitul unora pentru facaturi. La casele de licitatii nu a fost retras niciun Grigorescu de la vanzare, nu din motive de provenienta dubioasa. Un merit in acest sens este consultanta esentiala de regretatul Remus Niculescu, care a avizat toate vanzarile tablourilor pictorului de la Campina dupa 1990. Asa s-a construit in paralel cu o notorietate artistica monumentala si un monopol Grigorescu pentru toate vanzarile de top de pe piata oficiala de arta. Dar pe piata libera, circulatia falsurilor, declarate sau nu, nu poate fi controlata.
In 2007, Grigorescu a fost depasit in topuri de doua picturi remarcabile semnate Tonitza si Pallady. In luna mai a fost, meteoric, licitata o lucrare exceptionala: Flori de nalba. O pictura intr-o compozitie atipica care s-a licitat de la 58 la 188 de mii de lei.
In toata aceasta agitatie din fruntea topurilor, Grigorescu a deve
