... problema nu este doar aceea a aberatiilor unui om, e problema unei intregi culturi Campaniile de reabilitare a pozitiilor politice aberante imbratisate de Sartre (personaj pentru care Revel a nutrit un dispret constant si profund) i-au prilejuit autorului Tentatiei totalitare comentarii dintre cele mai transante. Amintind ca Sartre nu putea alege un moment mai prost de a deveni "tovaras de drum al comunismului international" (Congresul Mondial al Pacii, Viena, 1952) decat clipa in care Slansky si alti unsprezece "tradatori" erau condamnati la moarte de autoritatile comuniste de la Praga, dupa un proces fireste trucat, lui Revel nu avea cum sa-i scape ca, in cartea sa despre Jean Genet, Sartre justifica condamnarea la moarte a lui Buharin, despre care scria ca, "in mod obiectiv", fusese "un tradator". Afirmatia este considerata de Revel o cadere in cel mai sinistru "jargon totalitar".
Logica stupefiantei intelegeri pe care Sartre o arata unor ucigasi de tip Mao si Castro ori unor grupuri teroriste de tipul Baader-Meinhof ori Brigazile rosii, Revel o gaseste intr-o declaratie facuta de Sartre, in 1973, pentru publicatia Actuel: "Un regim revolutionar trebuie sa se debaraseze de un anumit numar de indivizi care-l pun in pericol, si eu unul nu vad un altfel de mijloc decat moartea".
Tot in 1973, intr-un articol intitulat Elections, piege à cons (Alegeri - capcana pentru tolomaci), Sartre preia unul din sloganele miscarilor din mai 1968. "Cu toata forta gandirii sale", scrie Revel despre Sartre, "el imbratiseaza principiul dupa care revolutia trebuie infaptuita de o elita de profesionisti". Revel readuce in pagina si extrase dintr-un articol anterior celui din Actuel. Textul este dedicat de Sartre semnificatiei raportului lui Hrusciov si este publicat chiar in timpul revolutiei maghiare, la 11 noiembrie 1956 in LâExpress. Iata un citat ales de Revel