Într-o cârdăşie mai urâtă decât a interlopilor de mahala, deputaţii jurişti, membri ai comisiei care cercetează pe foştii sau actualii miniştri parlamentari aflaţi în vizorul DNA, au decis să recomande plenului Camerei Deputaţilor neînceperea urmăririi penale în dosarul penal al deputatului PSD, fostul prim-ministru Adrian Năstase. „Arogantul“ scapă de anchetă în dosarul „Zambaccian“ şi de acum trebuie să-l tratăm cu respect. În definitiv, omul a dovedit că e nevinovat. O ditamai comisie parlamentară garantează pentru inocenţa şi corectitudinea cetăţenească a domnului deputat Adrian Năstase. Românii sunt prea moleşiţi de căldură, sunt cu gândul la vacanţă, îşi rumegă supărarea că naţionala de fotbal a României a pierdut ruşinos la campionatul european, nu mai sunt interesaţi de mizerabilul balet politic pe care îl dansează preşedintele Băsescu, Parlamentul României, Guvernul Tăriceanu II pe tema luptei anticorupţie. Românii nu mai cred în ideea de justiţie, au învăţat în cei 18 ani de pseudodemocraţie că fiecare îşi face dreptate cum poate, chiar dacă „dreptatea“ respectivă înseamnă să nedreptăţeşti pe altul. Cine poate oase roade... Cuprins de scârbă, eram pe punctul de a deplânge a mia oară nefericitul destin al românilor, însă, deodată, un miros puturos a năvălit dinspre Uniunea Europeană, de la verişorii noştri italieni. În Senatul italian, majoritatea de dreapta a votat un amendament la legea siguranţei prin care s-au amânat cu un an procesele pentru faptele penale pedepsite cu mai puţin de zece ani de închisoare. Au înnebunit senatorii italieni? Nu mai mult decât deputaţii români. Miza este la fel de murdară ca şi în cazul parlamentarilor români anchetaţi penal. Berlusconi a declarat că această măsură se va aplica şi „în cazul unuia dintre procesele fanteziste pe care magistraţii extremei stângi mi l-au intentat în scopuri politice“. Ce probleme are Berlusconi