Teama de o masivă luare cu asalt a vestului de către emigranţi din România şi Bulgaria a atins, în Marea Britanie cel puţin, proporţiile unei veritabile isterii.
Ideea, deloc nouă, pentru că, sub o formă sau alta au propus-o şi oficialii altor ţări europene prospere, germani, francezi, austrieci şi olandezi, ar fi să se împiedice fenomenul recursului la ajutoare sociale din partea unor români care se stabilesc în vest. În speţă, a celor ce se vor folosi de deschiderea porţilor pieţii de muncă europene pentru români şi bulgari, la 1 ianuarie 2014, spre a se stabili în Marea Britanie ca să profite de pe urma binefacerilor ei sociale, iar nu ca să muncească.
Sugestii similare au avansat şi autorităţile franceze şi germane. Guvernul Angelei Merkel încearcă de mult să frâneze aşa-numita "imigraţie a sărăciei" şi să blocheze solicitările nejustificate de asistenţă socială. Nu e de aşteptat ca noul ei executiv, pe care-l va forma probabil cu social-democraţii, să renunţe la aceste eforturi.
Iar guvernul socialist al Franţei se luptă cu recesiunea, cu un şomaj enorm şi cu o criză de încredere în executiv, precum şi cu o populaţie foarte puţin dispusă să accepte reforme de piaţă. Toate acestea amplifică exponenţial, la Paris, tentaţia alunecării în demersuri şi declaraţii populiste, de genul cererii de "înăsprire a controalelor" pentru străinii veniţi temporar să lucreze...
Nu e clar de loc în ce măsură intenţiile exprimate de premierul britanic în domeniul accesului la ajutoare sociale sunt sau nu conforme dreptului european. Din fericire, legile Uniunii garantează şi libertatea circulaţiei.
Aceleaşi legi interzic discriminarea cetăţenilor UE, indiferent din ce ţară a Comunităţii ar proveni ei. Motiv pentru care comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, precum şi alţi coleg
