Articolul 289 al legii propuse de Guvern arată că "personalul didactic şi de cercetare se pensionează la vârsta de 65 de ani". Prevederea este criticată şi în moţiunea de cenzură a opoziţiei, care afirmă că acest lucru va duce la eliminarea din sistem a profesorilor renumiţi şi a valorilor. PNL-PSD afirmă în moţiune că alte ţări europene au împins vârsta de pensionare a cadrelor universitare la peste 70 de ani, iar în SUA şi în Canada, o astfel de prevedere nici nu există.
Legea mai încalcă autonomia universitară prin acordarea dreptului ministrului de a demite un rector, deşi nu ministrul l-a numit. În plus, Guvernul are dreptul, prin această lege, de a înfiinţa facultăţi, fără ca acest lucru să fie propus de Senatul unei universităţi.
Actul normativ mai arată că în consiliile de administraţie ale şcolilor intră reprezentanţi personali ai primarului şi ai consiliului local, iar finaţarea nu mai este garantată de stat, pretextul fiind acela al descentralizării.
În chestiunea materiilor, Religia este inclusă în trunchiul comun, adică obligatoriu, dar alineatul următor cuprinde o contradicţie, prevăzând că la solicitarea scrisă a elevului major sau a părinţilor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie.
Legea cuprinde o discriminare pozitivă pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, prevăzând că "elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăţa în limba lor maternă sunt sprijiniţi prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba maternă sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul unităţii de învăţământ cu predare în limba maternă". În plus, costul standard per elev în unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale se calculează "după un coeficient mărit". "În cazul acestor unităţi se are în vedere izolarea lingvistică, geografică şi număru