E la modă la televizor acum dezbaterea pe problema maidanezilor. M-au chemat şi pe mine ieri la Măruţa, n-am putut să mă duc, dar m-am uitat puţin, astfel încât să înţeleg reţeta. Deci, cum să salvezi maidanezii prin dezbatere publică?

În primul rând îţi trebuie o aberaţie şi un nebun. Aberaţia e orice altă cauză a morţii a lui Ionuţ decât a constatat procuratura. N-au încercat sinucidere până acum, restul e tot acoperit. Nebunul îl găseşti între oamenii politici pe care nu-i mai ia nimeni în serios demult, drept pentru care ei nu se mai pot distinge decât strigând tâmpenii. Gen Vadim.

După aceste două ingrediente, îţi trebuie o oală, adică un studio de televiziune, unde torni o fiertură de babe. Trebuie neapărat să fie babe celebre, semi-vii, pot să şi doarmă în emisiune, ideea e ca din când în când să se trezească oftând şi să lăcrimeze în timp ce îngăimă ceva despre sufletul câinilor. Pentru acest gen de babă uituca, doar câinele mai are suflet, poate şi pentru că e singură fiinţă care-o iubeşte necondiţionat, pentru că nici un câine nu trăieşte suficient să înţeleagă ca lumea oamenii.

În fine, peste fiertura asta se pune carnea: asociaţiile de protecţie a câinilor şi avocaţii lor. Ăştia nu dorm, pentru că la salariile pe care le şifonează din fonduri îşi pot permite să bea nonstop în culise doar Red Bull. Mai departe, reţetă e simplă: toţi aceşti schilozi la suflet, care confundă psihopatia cu dragostea şi căţelul cu copilul pe care nu l-au avut niciodată, toţi aceşti dopaţi cu adrenalină propriei orbiri, toţi aceştia vorbesc.

De obicei, contra unui prost, aflat din greşeală pe acolo, care crede că raţiunea îl ajută la ceva, ca şi cum colacul de salvare ar fi util când te arunci într-un lac cu benzină în flăcări. Din povestea asta nu iese nimic, nici adevăr, nici soluţii, nici milă, nici umanitate, nici ma