Creşterea substanţială a salariului minim pe economie, la 700 de lei, în paralel cu reducerea contribuţiilor sociale şi a cotei unice ar reprezenta mai mult de 1% din PIB ca impact bugetar, ceea ce este de neacceptat din punctul de vedere al FMI, afirmă Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fond.

"România are nişte angajamente foarte clare, nişte ţinte de atins: 6,8% deficit în acest an, 4,4% în anul care urmează şi 3% în 2012. Discuţiile sunt legate de atingerea succesivă a acestor ţinte de comun acord agreate în acest an", a declarat oficialul.

Reprezentanţii coaliţiei guvernamentale s-au întâlnit marţi seară cu misiunea FMI pentru a discuta posibilitatea adoptării unor măsuri de relaxare în 2011 şi principalele orientări ale politicii economice de anul viitor.

"Cred că ambele părţi au învăţat unii de la alţii ce se poate face acum, ce se poate face mai târziu şi care este mersul pentru anii care urmează", a spus Tănăsescu.

El a confirmat că propunerea coaliţiei era de creştere substanţială a salariului minim concomitent cu reducerea contribuţiilor sociale şi a cotei unice. "Din calculele domniilor lor reieşea o sustanţială diferenţă care urma să fie acoperită. Aproximativ mai mult de 1% din PIB, ceea ce ar fi o diferenţă de neacceptat."

În privinţa salariului minim, FMI nu ar accepta un nivel mai ridicat de 650 de lei.

Tănăsescu susţine că este prea devreme pentru măsuri de relaxare cu impact bugetar semnificativ. "Vorbim despre un proces de consolidare fiscală care a început doar de câteva luni. Coerenţa politicilor este esenţială pentru România."

În privinţa riscului ca Guvernul să fie obligat de Curtea Constituţională să aducă salariile din sectorul bugetar înapoi la nivelurile dinaintea reducerii cu 25%, Tănăsescu spune că trebuie găsită o soluţie şi din punctul de vedere juridic şi economic astfel încât reforma sa