Până acum câţiva ani, ştiau despre România doar cugetarea "Ţară frumoasă, păcat că e locuită de români!" Acum o consideră patria lor, locul unde şi-au găsit rostul şi sunt fericiţi.
Charlie Dalmasso se recomandă "fost ţăran francez, acum ţăran român". Până la venirea în România a trăit şi a lucrat în sătucul de lângă Bordeaux în care s-a născut acum 27 de ani. De meserie e tehnician biolog în agricultură, dar îi place la nebunie să meşterească, e şi instalator, şi mecanic, şi electrician, zidar sau tâmplar, în funcţie de ce trebuie să facă ori să repare prin gospodărie.
Christophe Coret are 30 de ani, e din celălalt capăt al Franţei, din Normandia, şi până la mutarea în România a lucrat opt ani într-o clinică privată din Rouen, ca asistent medical oncolog. Câştiga 2.300 de euro net lunar. Are două pasiuni, violoncelul şi urşii, aceasta din urmă fiind şi cea care l-a făcut să renunţe la statutul de orăşean francez ca să se apuce de turism într-un sat din Transilvania.
Când îi întrebi care le e mai dragă, Franţa sau România, răspund la unison, fără să stea pe gânduri: "România, desigur, aici e ţara noastră!" "Când a fost meciul de fotbal România-Franţa, Christophe, care era plecat prin ţară cu un grup de turişti francezi, mi-a dat un SMS cu
"Care francezi? Aaaa, Cearli şi Cristi, păi ziceţi aşa!"
Pe vremuri o aşezare săsească înfloritoare de lângă Sighişoara, Saschizul e cunoscut azi mai ales pentru gemul şi dulceaţa de rabarbăr - amintire de la saşii emigraţi aproape în totalitate, care l-au încântat chiar şi pe moştenitorul coroanei britanice.
Săteanul pe care-l întreb un
