Preţurile influenţate de Banca Naţională s-au majorat mai rapid decât rata raportată de Institutul Naţional de Statistică Aderarea ţării la Uniunea Europeană a adus o premieră din Preţurile influenţate de Banca Naţională s-au majorat mai rapid decât rata raportată de Institutul Naţional de Statistică Aderarea ţării la Uniunea Europeană a adus o premieră din punctul de vedere al procesului dezinflaţionist: ianuarie este prima lună în care creşterea anuală a preţurilor libere a depăşit rata inflaţiei. Iar diferenţa dintre cei doi indici s-a păstrat şi în luna februarie, chiar dacă inflaţia a coborât la un minim istoric. Dacă excludem din calculul inflaţiei preţurile administrate de stat - utilităţi, medicamente, bilete CFR, poştă, abonament radio-TV - şi cele volatile - legume, fructe, ouă şi combustibili - rezultă un indicator ce urmăreşte evoluţia preţurilor libere - cum ar fi unele produse alimentare (pâine, carne, peşte, lapte), îmbrăcăminte şi încălţăminte sau unele servicii. Adică acele preţuri care sunt influenţate de politica monetară a Băncii Naţionale. Iar dacă până la finele anului trecut, rata anuală a inflaţiei a fost peste indicele de creştere al preţurilor libere (CORE2), noul an a adus o inversare a celor două rate. Astfel, în timp ce Institutul Naţional de Statistică anunţa o rată anuală a inflaţiei de 4,01% la nivelul lunii ianuarie, indicele anual al preţurilor libere raportat de Banca Naţională era de 4,79%. Iar pentru februarie, lună în care rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,81%, indicele CORE2 este în jurul a 4,6%. Iar aceste evoluţii se suprapun peste scăderea dobânzii de politică monetară a BNR, mişcare ce a surprins o parte din mediul financiar. Matei Păun, analist economic, a declarat pentru Adevărul că, în contextul în care dobânzile sunt în scădere, deficitul comercial şi, implicit, cel de cont curent se adânceşte, iar economia înregi