Prezentă la Barcelona, la a treia ediţie a Cursului de finanţare a sănătăţii, susţinut de specialişti ai OMS Europa, Maria Vasilescu, publisher al revistei Politici de sănătate, semnează, în numărul din iunie al publicaţiei, un editorial în care face o sinteză a ceea ce a fost acolo, extrăgând şi unele concluzii. O primă idee ar fi regândirea modului cum se face finanţarea sistemelor de sănătate, astfel încât să acopere „universal populaţia şi să fie echitabilă“. Oricât de puţini bani s-ar colecta, până la urmă contează cum pot fi eficientizate aceste resurse, politica de finanţare pe care Guvernul o are fiind un instrument-cheie în acest sens. Un alt concept, promovat în cadrul cursului, a fost calitatea pe de o parte din punct de vedere clinic, iar pe de alta, calitatea serviciilor (aceasta din urmă fiind judecată de pacienţi). Un studiu realizat de Rand Europe şi Comisia Europeană, în ce priveşte calitatea clinică, citat de semnatara editorialului, relevă faptul că dacă s-ar reduce erorile medicale cu 10%, la nivelul Uniunii Europene, ar scădea cu peste 3,2 milioane numărul zilelor de spitalizare pe an şi ar fi cu 95.000 mai puţine decese în fiecare an. La rubrica Reforma sănătăţii, Paul Vincke, managing director al EHFCN face, în articolul Colaborarea internaţională pentru prevenirea fraudei în sectorul serviciilor de sănătate din UE, o amplă analiză a naturii şi gradului de extindere ale fraudei în sectorul sănătăţii din Europa. Conştientizarea fenomenului de fraudă transfrontalieră, dar şi a importanţei cooperării la nivel internaţional pentru ţinerea sub control a acestui fenomen, a condus la crearea, în anul 2005, Reţelei Europene Împotriva Fraudei şi Corupţiei în Sănătate (European Healthcare Fraud and Corruption Network – EHFCN), o asociaţie construită în concordanţă cu legile belgiene, cu sediul la Bruxelles. Obiectivul acesteia este de a a