Biserica Unită cu Roma suscită şi acum interesul ortodocşilor care susţin că, în urmă cu mai bine de trei secole, au fost păcăliţi să renunţe la obiceiurile lor religioase.
Mitropolitul Anastasie Anghel, primul care a trădat ortodoxia În vara anului 1697, Mitropolitul Teofil al Transilvaniei a murit, iar în locul acestuia a fost numit Anastasie Anghel, care care a fost hirotonit în iarna anului 1698 de către Mitropolitul Teodosie al Ţării Româneşti. Cu acest prilej, Atanasie Anghel semnează o mărturisire de credinţă ortodoxă, în 22 de puncte, prin care se obliga faţă de patriarhul Dositei al Ierusalimului, să păzească toate rânduielile dogmatice, cultice şi canonice ale credinţei strămoşeşti, scrie historia.ro. Odată cu hirotonirea sa ca mitropolit, Anastasie Anghel a primit din partea domnitorului Constantin Brâncoveanu bani, cărţi şi veşminte arhiereşti. Presiunile Imperiului Habsburgic asupra Transilvaniei s-au resimţit şi în domeniul religios. Astfel, Atanasie Anghel a răspuns, în cele din urmă, dorinţei Curţii Imperiale din Viena de a întrerupe legăturile cu Ţara Românească. La 14 aprilie 1698, împăratul de la Viena emite o diplomă prin care arată că românii ortodocşi erau liberi să rămână în credinţa lor sau să facă unirea cu una dintre religiile „recepte". Erau considerate religii recepte cea romano-catolică, cea luterană, cea calvină şi cea unitariană. Prin acelaşi act, Împăratul Leopold I acorda priviligii ungurilor, saşilor şi secuilor, deşi populaţia majoritată în Transilvania era reprezentată de români. Un an mai târziu, acelaşi împărat confirmă preoţilor ortodocşi, care acceptă unirea cu Roma, aceleaşi drepturi de care se bucura clerul romano-catolic. Perspectiva dispariţiei persecuţiilor pe care le trăiseră până atunci ortodocşii ardeleni a fost prilej de mari speranţe, în contextul în care majoritatea dintre ei erau convinşi că-şi vor păstra