Tinerii, numiti de stiintele sociale ca fiind categoria sociala a indivizilor intre 18 si 25 de ani, aflati in procesul de formare profesionala, de structurare si definitivare a personalitatii si la Tinerii, numiti de stiintele sociale ca fiind categoria sociala a indivizilor intre 18 si 25 de ani, aflati in procesul de formare profesionala, de structurare si definitivare a personalitatii si la debutul integrarii in viata sociala, economica, politica a unei natiuni, pozitionati din aceste motive intr-o postura dezavantajata, care necesita o anumita protectie, reprezinta pentru puterea politica din Romania una dintre cele mai grele incercari, o problema aflata vesnic in curs de rezolvare, pentru care, in general, solutiile decizionale la nivel de politica statala s-au dovedit a fi, de 15 ani incoace, simple carpeli. Ca lucrurile stau astfel si nu altfel o dovedeste situatia actelor legislative al caror subiect este tineretul pe care guvernarile postdecembriste nu sunt capabile sa le articuleze intr-un tot coerent si unitar. Din 2001 incoace se tot vantura prin cancelariile ministerelor, pe la Parlament, numita "Lege a tineretului", ca sa luam doar unul dintre actele decizionale. De 15 ani, nu se reuseste stabilirea unui cadru principial legislativ, dar nici finalizarea unui proiect de lege destinat tinerilor, tineretului fie pentru ca s-a dorit initial o lege-cadru, fie pentru ca legea a fost gandita doar ca posibilitate de reglementare a vietii asociative, organizationale a tinerilor. Oricum, in nici una din directii nu s-a reusit performanta obtinerii unei legi. In tarile U.E., protectia tineretului reprezinta o prioritate, desi la nivel national nu exista propriu-zis legi, ci carte ale tinererului sau "Reglementari privind tineretul", acte prin care sunt consfintite principiile si prioritatile politicilor de tineret. Problema Romaniei nu este insa de a delibera da