Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă va costa statul român circa două miliarde de euro. Sursele de finanţare nu sunt încă foarte clare

Ministerul Economiei şi Finanţelor are în vedere construcţia unei noi centrale atomice, cel mai probabil în zona Transilvaniei

Din 2014-2015 centrala nucleară de la Cernavodă ar putea ajunge la o putere instalată de 2.840 de MW, adică dublul nivelului din prezent, după ce se va finaliza construcţia reactoarelor 3 şi 4, pentru care Guvernul a bătut deja palma cu o serie de mari grupuri energetice din Europa. În momentul de faţă energia nucleară produsă la singura centrală atomică din România, Cernavodă, acoperă circa 18% din consumul total din România, cele două reactoare, 1 şi 2, având fiecare o putere instalată de 700 de MW.

Proiectul de construcţie a celor două noi reactoare fusese estimat iniţial de Ministerul de Finanţe la circa 2,2 miliarde de euro. În numai câteva luni valoarea lui a ajuns la aproape patru miliarde de euro, statul român motivând că dublarea costurilor se datorează în special faptului că echipamentele energetice s-au scumpit sensibil în ultima perioadă, la fel şi materia primă şi forţa de muncă.

Acţionar majoritar statul

Iniţial, statul român trebuia să aibă o participaţie de 20% în acest proiect, diferenţa fiind asigurată de contribuţia marilor grupuri energetice CEZ, Enel, RWE şi Electrabel, cu câte 15% fiecare, Iberdrola şi Arcelor Mittal câte 10%. La sfârşitul lunii iunie însă statul român a decis să majoreze participaţia Nuclearelectrica, compania prin care dezvoltă proiectul celor două reactoare noi, până la 51%, deci să devină acţionar majoritar. După noua distribuţie Enel, Electrabel, CEZ şi RWE vor deţine fiecare câte 9,15% din acţiuni, iar Iberdrola şi Arcelor Mittal România câte 6,2% din titluri. Schimbarea de participaţie şi dublarea costurilor vor