Gustul publicului pare să fi migrat uşor-uşor spre filmele de scurt metraj în ediţia a noua a Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF). Şi nu orice fel de scurt metraj a fost gustat la TIFF în 2010, ci gustul românilor a ales scurt-metrajul românesc. Dovadă, prima zi de scurt-metraje a umplut până la refuz mica sală a cinematografului "Arta". Drept e că nici studenţii nu s-au dat în lături, ci au dat şcoala pe film, cum se întâmplă nu de puţine ori la TIFF. Şi nu în ultimul rând, toate manifestările speciale au atras în număr mare, o dovadă în plus, că gusturile s-au schimbat şi, poate, chiar s-au maturizat.
Surpriza scurt-metrajelor româneşti şi chiar franţuzeşti, dar nu numai, care au umplut sălile de spectatori vine tocmai din faptul că regizorii acestor filme nu sunt foarte cunoscuţi de regulă, iar filmele în sine nu beneficiază de un marketing la fel de agresiv ca al celorlalte producţii cinematografice. Studenţii, în marea lor majoritate iubitorii acestui gen, prezenţi în sală s-au declarat fanii scurt-metrajului din două motive: teme-deschise de explorat, care ridică întrebări, te fac să gândeşti şi faptul că "durează puţin, deci dacă nu-ţi place, nu-ţi pierzi vremea prea mult şi treci rapid la altceva". Şi tot în topul preferinţelor au fost filmele inspirate din viaţă, cum a fost cazul peliculei "Lebanon", sau a filmelor foarte cunoscute, dar rare, cum a fost cazul filmului spaniol "Dracula" (1931), a cărui punere în scenă în incinta palatului Banffy a atras în egală măsură.
MAI PUŢINE "NUME-BOOM", MAI MULTE MANIFESTĂRI SPECIALE
Vociferările cinefililor, atâtea câte au fost, ţintesc o "listă mai restrânsă de nume-boom" ale cinematografiei. Publicul se obişnuise cu nume răsunătoare, după ce în ultimele două ediţii au putut savura prezenţa unor nume cu răsunet cum ar fi Brigitte Bardot sau Claudia Cardinale. Însă, c